Traim in secolul al XXI-lea. Suntem invatati sa credem in puterea noastra de a schimba firea lucrurilor si credem cu incapatanare ca nu exista “ceva” interzis pe care sa nu-l putem afla, descifra, banaliza si intr-un final comercia.
Suntem invatati intai sa mergem, incet. Apoi avem voie sa alergam, sa ne depasim limitele. Asa cunoastem viteza dar tot asa cunoastem si moartea. Nu-i nimic ! Suntem un cerc, ceea ce dispare azi, reapare maine.
Si cand avem senzatia ca pamantul nu ne mai ofera suficienta viteza, ridicam ochii.
Intai ne orbeste, ceva, pentru ca noi ne uitam spre ceea ce straluceste.
Nu, nu !
Nu acolo e drumul spre noi limite. Un pic mai in dreapta, in stanga, in spatele nostru, oriunde. Si gasim ceva albastru, cu nori si care ne lasa sa zburam.
Da ! Ai ghicit, e cerul !
Si acum, ce facem cu el ?!
Il veneram, la inceput. Il analizam, pe parcurs, platim ceea ce avem sa-i dam, ca intr-un final sa avem senzatia ca l-am cucerit. Sau poate ne-a cucerit el pe noi ?!
…
Chiar nu conteaza, pentru ca…da, zburam !
Foarte simplu ! Pentru cei care privesc doar ambalajul.
In acest blog va voi prezenta continutul, ce inseamna sa zbori, ce e un planor si cum faci din planorism un stil de viata si de obsesie…
Gata de zbor ?
In primul rand sper sa ne vorbesti despre senzatiile pe care le ai cand zbori, in al doilea an tot ce inseamna cursuri si costuri. Cand ma duci la o plimbare spre idealul tau?:)
De: Alina pe martie 18, 2008
la 4:39 pm